marți, 31 octombrie 2017

Hotspot digital multimode

Hotspotul este o interfata radio de mica putere, prin intermediul careia, folosind internetul, se pot accesa diverse retele de comunicatie digitala folosite de radioamatori.

BrandMeister este una dintre aceste retele si permite interconectarea mai multor moduri de lucru, ca DMR, D-Star, System Fusion sau P25. Astfel pot fi conectate in aceeasi retea diferite tipuri de repetoare industriale ca Motorola, Hytera sau repetoare homemade (MMDVM), dar si hotspoturi precum OpenSpot, DVMEGA, ZUMspot, sau DV4mini.

SharkRF OpenSpot se poate cumpara gata construit si reglat, dar are un dezavantaj major dupa parerea mea, si anume ca se conecteaza la retea numai prin cablu ethernet. Eu am preferat sa construiesc un hotspot avand la baza Raspberry Pi, deoarece il pot conecta la internet atat prin cablu cat si prin Wi-Fi.

Componente necesare:
- microcalculator (ex. Raspberry Pi 3 model B, Raspberry Pi Zero, etc.)
- modem cu transceiver (ex. DVMEGA, ZUMspot, etc.)
- card microSD (minim recomandat 16 GB, clasa 10)
- sursa de alimentare 5V
- antena SMA
- optional carcasa / display



Desi pe piata exista mai multe tipuri de modemuri, eu am testat numai doua mai des utilizate.

DVMEGA se poate achizitiona de la Wimo sau direct de la producatorul olandez PE1PLM. Fiind destul de usor de gasit in stocuri, ajunge in Romania in aproximativ o saptamana. 



ZUMspot se poate achiziona numai din Canada direct de la producator (VE2GZI). Stocul este limitat, iar cererea este destul de mare, asa ca lista de asteptare poate ajunge pana la o luna, la care se adauga transportul de cel putin trei saptamani.



DVMEGA se poate achizitiona atat in varianta UHF cat si dual-band, iar ZUMspot-ul este disponibil momentan numai in varianta UHF. Ambele module radio au o putere de iesire de 10 mW, iar diferenta semnificativa dintre ele consta in faptul ca ZUMspot pe langa DMR, D-Star si Fussion, are si modul P25 utilizat cu preponderanta in SUA.



Unul dintre cele mai utilizate softuri care pot fi incarcate pe cardul microSD se numeste Pi-Star si a fost creat de Andy Taylor MW0MWZ. Imaginea se poate descarca de aici si trebuie scrisa pe microSD cu un soft dedicat, ca de exemplu SD Imager, sau alte softuri asemanatoare de pe pagina lui Andy.

Setarile de baza se fac foarte usor datorita interfetei web. Bootarea Raspberry-ului dureaza aproximativ 30, 40 de secunde, iar apoi ne putem conecta la Pi-Star dintr-un browser la adresa http://pi-star/admin/ sau direct cu IP-ul alocat automat de catre router.

La „MMDVMHost Configuration” se pot selecta modurile de lucru dorite si timpul cat va ramane activ fiecare mod dupa ultimul PTT.


La „General Configuration” trebuie setat indicativul, ID-ul de retea, frecventa, locatia geografica si tipul de modem conectat la Raspberry Pi.



In functie de modul de lucru activat anterior la MMDVMHost Configuration, mai jos se poate configura serverul la care dorim sa ne conectam in cazul in care utilizam DMR (BrandMeister, DMR+), sau setarile specifice pentru D-Star (indicativ, reflector, server APRS), System Fusion sau P25.




Din aceeasi pagina se pot configura retelele Wi-Fi la care ne putem conecta hotspot-ul. In cazul in care se utilizeaza un Raspberry Pi Zero, neavand interfata ethernet, trebuie definita o retea Wi-Fi inainte de a instala cardul microSD. Pe site-ul Pi-Star la sectiunea Pi-Star Tools – WiFi Builder se poate creea un fisier care contine SSID-ul si parola de acces a retelei Wi-Fi. Acest fisier se copiaza direct in partitia Boot de pe cardul proaspat scris cu sistemul de operare.


Pi-Star-ul are optiunea de a-si face update direct din interfata web, nefiind necesara reinstalarea sistemului.

Pentru a putea pastra un back-up, toate configuratiile facute pot fi salvate sub forma de arhiva (.zip). De asemenea, acelasi fisier poate fi incarcat direct intr-un sistem de operare proaspat instalat.


In dashboard se pot vedea informatii legate de statusul sistemului (servere, reflectoare, talk group-uri utilizate, frecvente, moduri de lucru active), cat si un log al ultimelor legaturi.

TG-urile statice se seteaza din contul de BrandMeister din meniul „My hotspots” la „Static Talkgroups”. TG-urile dinamice pot fi activate pentru o perioada de 10 minute printr-o scurta apare a PTT-ului.



In comparatie cu D-Star sau Fussion, DMR-ul nu a fost gandit initial ca un sistem de comunicatie digitala pentru radioamatori. Din aceasta cauza indicativele care se programeaza in statiile radio fiind in format numeric, va fi necesara obtinerea unui ID asociat cu indicativul de radioamator. ID-urile se pot cere online pe baza autorizatiei de la urmatoarea adresa: https://register.ham-digital.org/





Desi toate site-urile de profil recomanda utilizarea unei surse de alimentare de cel putin 2A, am masurat curentul consumat de Raspberry Pi 3 la aproximativ 350 mA, respectiv 180 mAh pentru Raspberry Pi Zero, indiferent daca modulul radio este in receptie sau in emisie.

Din testele facute pana acum, DVMEGA functioneaza din prima si nu necesita setari de finete, in comparatie cu ZUMspot.

In cazul in care ZUMspotul nu decodeaza corect modulatia 4FSK (DMR, Fusion, P25), recomandarea producatorului este sa se ajusteze parametrul „RXOffset” din setarile avansate (http://pi-star/admin/expert/edit_mmdvmhost.php) in pasi de 100 Hz pana cand BER-ul atinge valoarea minima. Deoarece cand emiteam in DMR, ZUMspotul ma receptiona cu erori destul de mari (BER mai mare de 3%), a fost necesar sa modific RXOffsetul la -300 Hz. Acelasi offset l-am setat si pentru TX, deoarece aveam intreruperi aleatorii ale receptiei pe statiile DMR, desi hotspotul emitea incontinuu.








Hotspotul este deosebit de util in situatia in care ne aflam intr-o zona geografica in afara ariei de acoperire a unui repetor digital, dar cu acces la internet. Acesta ofera acces la retelele digitale pentru radioamatori in diverse moduri de lucru, precum DMR, D-Star, System Fusion sau P25.

Din pacate  aceasta solutie nu poate fi folosita si in situatii de urgenta, deoarece in astfel de cazuri nu ne putem baza pe conexiunea la internet.





vineri, 22 septembrie 2017

Exercitiu RVSU - Ciucas X3 2017


A 8-a editie a maratonului montan Ciucas X3 a avut loc in perioada 9-10 septembrie 2017. Concursul are trei curse, semimaraton (21 km), maraton (42 km) si ultramaton (105 km), desfasurate in zona statiunii Cheia si a muntilor Ciucas. Pentru al 6-lea an consecutiv, echipa RVSU a asigurat comunicatiile radio pe traseul ultramaratonului, ca parte a exercitiilor pentru situatii de urgenta.

Numarul participantilor a depasit editiile din anii trecuti, ajungand la 1900 de concurenti inscrisi la cele 3 maratoane. La ultramaraton s-au inscris aproximativ 132 concurenti, din care 87 au terminat cursa.


Din motive ce tin de alimentarea cu energie electrica, dar si din cauza defectarii unei statii Motorola GM360, repetorul de pe varful Gropsoarele nu a mai functionat si a fost dat jos in toamna anului trecut. Initial am vrut sa folosim frecvente simplex pentru comunicatia intre checkpoint-uri si net-control, dar pana la urma am montat un repetor provizoriu la Baza Salvamont Muntele Rosu la 1325m altitudine. Astfel comunicatia putea sa aiba loc si intre checkpoint-uri, nu numai cu statia net-control.

Repetorul (Motorola SLR5500 cu filtru duplexor Procom DPF 70/6) a avut un pilon telescopic de aproximativ 6m si o antena Sommerkamp X-41N. Nu au fost diferente semnificative de acoperire intre cele doua locatii, putand sa asiguram legatura radio cu toate checkpoint-urile de pe traseul de ultramaraton.

Pentru back-up si legatura intre checkpoint-urile apropiate am folosit doua frecvente simplex 437.500 si 144.700 MHz.



















Vineri seara, in urma unei sedinte tehnice cu intreaga echipa, am stabilit alocarea pentru fiecare checkpoint de pe traseul ultramaratonului.



traseu semimaraton

traseu maraton

traseu ultramaraton

Sambata dimineata am inceput fiecare sa plecam catre posturile alocate, apoi la ora 6:00 AM s-a dat startul pentru ultramaraton, iar la ora 10:00 AM pentru maraton si semimaraton.

Ca si anul trecut am fost repartizat tot la CP7 pe varful Grohotis la 1768m altitudine. In jur de ora 10:30 a ajuns la noi primul concurent cu numarul 3061, urmat de 3155 la diferenta de un minut.

Am reusit sa notez numarul si timpul fiecarui concurent, chiar daca uneori veneau si cate 7 sau 8 deodata sau aveam mainile inghetate de la vantul rece care a batut toata ziua pe varf. Astfel am putut sa tin o evidenta clara a situatiei din acea zona a traseului, iar in putinul timp liber pe care l-am avut am facut si prima mea activare SOTA in banda VHF. 














Vremea a tinut cu noi toata ziua de sambata, dar spre seara a inceput sa ploua marunt, ceea ce a ingreunat putin activitatea la ultimele doua checkpoint-uri.

Desi repetorul nu a mai fost amplasat la o altitudine mare, a functionat perfect si a fost calea principala de comunicatie intre checkpoint-uri si net-control, astfel am reusit sa ne organizam si sa coordonam echipele de voluntari, interventie si de transport.




Ca urmare a implicarii noastre, a Radioamatorilor Voluntari in Situatii de Urgenta, aproximativ 1900 de alergatori au fost in siguranta. Echipa RVSU a urmarit pe fiecare din participantii de la ultramaraton pentru a putea sti intotdeauna zona de traseu in care se afla.






Echipa RVSU: Gore YO3IGR, Aurel YO3IBZ, Bogdan YO3IXW, Adi YO3HJV, Doru YO3HTB, Mihai YO3ISL, Vlad YO3IRZ, Cristina YO3IWL, Octavian YO3IPT, Romeo YO3IES, Madalin YO3IOU, Marian YO3IPB, Serban YO3SXM, Victor YO3HQN, Mac YO3MAC, Petronel YO8SEP, Irinel YO9IRB, Dragos YO9IYS, Sasa YO9IBD, iar in final subsemnatul crocoVlad YO3IHG.



foto de Julie, YO3IHG, YO3HQN