Dupa cum ne-am obisnuit de
anul trecut, la mijlocul lunii septembrie a avut loc evenimentul sportiv Ciucas
Trail Running. Este vorba de un maraton montan cu peste 600 participanti, in
zona Cheia – Maneciu pe un traseu de pana la 105 Km lungime, avand o durata de
aproximativ 24 ore.
Deoarece in majoritatea
zonelor de pe traseu nu exista acoperire GSM, am fost solicitati pentru a
asigura radiocomunicatiile de urgenta in punctele de control esentiale.
Desi am aflat destul de
tarziu, cu doar doua saptamani inainte de cursa, am reusit sa ne mobilizam
rapid 12 radioamatori. Au participat YO9IRF, YO3IHG, YO3IBZ, YO3IGR, YO3IES,
YO3ISL, YO3IOU, YO3FTI, YO3HQN, YO3HAF, YO3IPB si YO3IRZ.
Ca deobicei Adrian YO3HJV
ne-a ajutat cu un repetor UHF (B1 – 438.775 Mhz, T203.5) si Stefan YO3GSU cu
sistemul autonom de alimentare cu panouri solare.
Vineri dis de dimineata
ne-am intalnit la radioclub, am incarcat echipamentele in masini si am plecat
spre Cheia, unde urma sa ne intalnim cu echipa de salvamontisti. In jur de ora 13 am inceput sa urcam spre
varful Gropsoarele pe o vreme destul de rece. Pe creasta batea puternic vantul si din cauza
norilor, vizibilitatea era foarte scazuta.
Repetorul a fost instalat intr-o fosta sonda seismica la care au fost
necesare cateva modificari.
Elementele de montaj
pregatite de acasa nu s-au potrivit in totalitate pe teren. Astfel au fost necesare cateva modificari la adapostul
metalic al fostei sonde seismice.
Repetorul este format din
doua statii Motorola GM360 in banda UHF, filtru duplexor, antena coliniara
Sirio SPO 420-5, doi acumulatori SLA de 33 Ah/buc si doua panouri solare de 75
W/buc cu controlerele de incarcare aferente.
Dupa aproximativ 5 ore
repetorul era functional. Conectorii N ne-au dat putina bataie de cap, probabil
pinii centrali nu faceau contact ferm, iar repetorul se deschidea cu
intermitenta pana am descoperit problema. Dupa cateva teste cu statii din
Bucuresti, Buzau si Prahova, ne-am asigurat ca totul este in regula si am
inceput sa coboram spre Muntele Rosu unde lasasem masinile. In jur de ora 21 am
ajuns la Cheia inghetati si flamanzi, apoi dupa ora 22 am mers la sedinta
tehnica sa schimbam cateva informatii cu organizatorii si echipele de salvare.
Sambata dimineata la ora 6
s-a dat startul la ultramaraton (105 Km). Din cauza conditiilor meteo au plecat
in cursa numai 37 de concurenti din cei 50 inscrisi. Apoi la ora 10 s-a dat
startul pentru maraton (38.5 Km) si semimaraton (22 Km), numai bine dupa ce se
oprise ploaia.
Traseu ultramaraton |
Traseu maraton |
Traseu semimaraton |
Primul concurent de la
ultramaraton a ajuns la CP6 (pasul Bratocea) in jur de ora 10:30 si se tot uita
in spate sa nu-l ajunga cineva, dar ceilalti erau la o distanta de cel putin 30
minunte in urma.
La maraton si semimaraton
nu sunt evenimente deosebite, dar la ultramaraton cativa participanti
abandoneaza cursa. Doi dintre cei care au abandonat au ignorat complet regulile
elementare de siguranta si nu au anuntat organizatorii. Acest lucru a creat
confuzii si am pierdut mult timp incercand sa-i gasim. Eu am ramas la CP6 o ora
si jumatate in plus sa-i astept. Ulterior am aflat ca cei doi coborasera la
Muntele Rosu.
Un alt concurent a fost
descalificat la CP7 pentru ca depasise timpul limita, dar in incapatanarea lui
a continuat drumul pe traseu. Din cauza epuizarii fizice nu a mai putut ajunge
in Maneciu, a ramas in padure si a sunat la salvamont. Pana la urma a fost
recuperat de Gore YO3IGR cu ARO 244 din dotare.
Statia net-control a fost amplasata intr-o incapere a salii de
sport din Cheia, unde aveam o legatura mai buna cu organizatorii. Operatorii au
facut de serviciu prin rotatie incepand cu Razvan YO9IRF, Mihai YO3ISL si apoi
Geo YO3HAF.
In ziua concursului din
cauza cerului innorat, panourile solare nu au furnizat suficienta energie
electrica. Traficul radio intens a dus
la descarcarea acumulatorilor, astfel ca pe la ora 23 repetorul s-a oprit.
Intre timp concurentul de pe primul loc de la ultramaraton termina cursa si
intra triumfator in sala de sport din Cheia. Nimeni nu se astepta sa ajunga
atat de repede.
Avand in vedere ca mai ramasesera
cateva CP-uri deschise, imediat am strans echipamentele si ne-am mutat centrul
de comanda la Muntele Rosu (ultimul CP), unde aveam deschidere buna si puteam comunica
lejer cu ultimii voluntari ramasi pe teren intr-o frecventa simplex (437.500
MHz).
Aurel YO3IBZ cu Razvan
YO9IRF instaleaza rapid o antena mobila in varful unei undite de 6m, Romeo
YO3IES instaleaza statia de baza si net-controlul este din nou functional.
Duminica dimineata ne
trezim intr-un ger incredibil, mai incercam odata repetorul, dar nu raspunde. La
micul dejun ne tot dadeam cu parerea ce s-ar fi putut intampla pe varful
muntelui, se putea rupe antena ori panourile solare de la vantul puternic, sau
pur si simplu s-au descarcat acumulatorii.
Pe la pranz a inceput sa se
incalzeasca afara, soarele deja iesise de vreo doua ore, dar repetorul tot nu
voia sa prinda viata. In timp ce luam masa la restaurant in Cheia, incepuse sa
se formeze echipa pentru depanare, cand cineva da o emisie si mare surpriza,
repetorul raspunde. Toti rasuflam usurati si ne pregatim de plecare spre
Bucuresti.
Exercitiul a fost extrem de
util si pot sa spun ca fata de anul trecut am castigat mai multa experienta. Desi
rolul nostru era doar de a asigura comunicatiile in caz de urgenta, anul acesta
ne-am implicat mai mult in activitatea de organizare, poate si din cauza
deficitului de voluntari.
Razvan YO9IRF, Gore YO3IGR,
Marian YO3IPB si Andrei YO3FTI au transportat organizatori sau voluntari in
diferite puncte de pe traseu, au transportat apa si alimente, sau au recuperat
concurenti ce se aflau in pericol.
foto de
yo3ihg, yo3hqn, yo3irz, yoipb, yo3isl